Dovada adresei de domiciliu/reședință

DOCUMENTE CU CARE SE POATE FACE DOVADA ADRESEI DE DOMICILIU/REȘEDINȚĂ

ASPECTE GENERALE:

Domiciliul și reședința sunt acele atribute de identificare a persoanei fizice care o individualizează în spaţiu, prin indicarea unui loc cu aceaste semnificaţii juridice.

Cetăţeanul român are dreptul să îşi stabilească ori să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul sau reşedinţa, în ţară sau în străinătate, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Dacă prin lege nu se prevede altfel, o persoană fizică nu poate să aibă, în acelaşi timp, decât un singur domiciliu şi o singură reşedinţă, chiar şi atunci când deţine mai multe locuinţe.

Domiciliul persoanei fizice în vedrea exercitării drepturilor și libertăților sale civile este acolo unde aceasta declară că are locuinţa principală.

Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte statornic, ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredinţat în plasament.

Reşedinţa persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.

Reședința se înscrie în actul de identitate la cererea persoanei fizice care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară.

Menţiunea de stabilire a reşedinţei se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mare de un an, şi are valabilitate pe timpul cât persoana locuieşte în mod efectiv la adresa declarată ca reşedinţă; la expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi menţiuni de stabilire a reşedinţei.

În vederea înscrierii în actul de identitate a adresei de domiciliu/reședință, cetățeanul român trebuie să prezinte documentul cu care face dovada acestei adrese.

Legislația aferentă domeniului evidenței persoanelor reglementează că dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face cu unul dintre următoarele documente:

– acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ.

– declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de un act încheiat în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ.

– declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil, faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată; pentru minori şi persoanele fizice puse sub interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali.

– documentul eliberat de primării din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol.

Model-adeverinta-rol-agricol-2.pdf

Documente cu care se face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă
Acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare privind titlul locativ [art. 28 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare]

Prevederile legale mai sus menţionate se aplică în condiţiile în care solicitantul actului de identitate deține un titlu locativ privind imobilul la adresa căruia are domiciliul/reşedinţa.

Contractul de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public sau înregistrat la nivelul instituției care a deținut fondul locativ (ex. Oficiul Judeţean pentru Construirea şi Vânzarea Locuinţelor, Întreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă etc.), prin care este transmis dreptul de proprietate, situaţie în care cumpărătorul dobândeşte, în drept şi în fapt, proprietatea asupra întregului imobil la data autentificării contractului.
Contractul de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public, prin care se transmite un dezmembrământ al dreptului de proprietate, iar vânzătorul îşi rezervă dreptul de uzufruct sau abitaţie viageră pentru sine sau o altă persoană fizică.

2.1. Dreptul de uzufruct

a) Dacă vânzătorul îşi rezervă dreptul de uzufruct pentru sine sau o altă persoană fizică asupra întregului imobil, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă, se face astfel:

pentru nudul proprietar este necesar consimțământul uzufructuarului;
pentru uzufructuar nu este necesar consimțământul nudului proprietar;
pentru o terță persoană este necesar consimțământul uzufructuarului. b) Dacă vânzătorul îşi rezervă dreptul de uzufruct pentru sine sau o altă persoană fizică, numai asupra unei cote părţi din imobil, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă se realizează astfel:

– pentru nudul proprietar nu este necesar consimțământul uzufructuarului;

– pentru uzufructuar nu este necesar consimțământul nudului proprietar;

– pentru o terță persoană, uzufructuarul sau nudul proprietar își poate da consimțământul, fiecare pentru partea din imobil pe care o deține în folosință.

2.2. Dreptul de abitaţie viageră

a) Dacă vânzătorul îşi rezervă dreptul de abitaţie viageră pentru sine sau o altă persoană fizică asupra întregului imobil, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă se face astfel:

– pentru cumpărător este necesar consimțământul persoanei care are abitația viageră;

– pentru persoana care are abitația viageră nu este necesar consimțământul cumpărătorului;

– pentru o terță persoană este necesar atât consimțământul cumpărătorului cât și al persoanei care are abitația viageră.

b) Dacă vânzătorul îşi rezervă dreptul de abitaţie viageră pentru sine sau o altă persoană fizică, numai asupra unei cote părţi din imobil, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă se realizează astfel:

– pentru cumpărător nu este necesar consimțământul persoanei care are abitația viageră;

– pentru persoana care are abitația viageră nu este necesar consimțământul cumpărătorului;

– pentru o terță persoană, cumpărătorul sau persoana care are abitația viageră își poate da consimțământul, fiecare pentru partea din imobil pe care o deține în folosință.

De dreptul de abitație viageră beneficiază și soțul/soția, copiii, părinții, precum și alte persoane aflate în întreținere.

Contractul de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public, prin care este cumpărat un imobil cu ajutorul unui credit ipotecar, prin programul prima casă, etc.

În situaţia în care în contractul de vânzare/vânzare-cumpărare este înscrisă o clauză cu privire la interzicerea închirierii, înstrăinării sau grevării de sarcini a imobilului, cumpărătorul poate să-şi stabilească domiciliul/reședința la adresa acestuia ori să-şi exprime consimţământul de primire în spaţiu a unei terţe persoane, fără a fi necesară confirmarea acestui fapt din partea băncii.

Contractul de schimb imobiliar, autentificat la un notar public;
Contractul de donaţie, autentificat la notarul public;

Precizări:

Până în luna august 2013, documentele autentificate la un notar public enumerate la punctele 1-5) au fost înmânate părţilor, în original, iar după această dată, în duplicat.

În cazul în care contractul cu care se face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă este pierdut/furat/distrus, solicitantul poate prezenta unul din următoarele documente:

– o copie conformă cu originalul actului din arhiva instituției/notarului public unde a fost încheiat/autentificat sau, după caz, un duplicat al acestuia;

– un extras de carte funciară.

Dacă în conţinutul contractului de vânzare/vânzare-cumpărare este stipulat în mod expres că predarea-primirea imobilului se face pe bază de proces-verbal care este parte integrantă a contractului, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, solicitantul trebuie să prezinte atât contractul cât şi procesul-verbal.

În situaţia în care titularul spațiului locativ nu mai deține procesul-verbal, va fi îndrumat să solicite instituţiei care a emis contractul de vânzare/vânzare-cumpărare o copie/un duplicat a acestui document, din arhivă.

Dacă în activitatea practică au fost identificate situaţii în care instituţia emitentă a contractului de vânzare/vânzare-cumpărare nu a întocmit procesul-verbal sau acesta nu se mai regăseşte în arhivă, documentul în discuţie nu se mai solicită.

Contractul de închiriere/subînchiriere încheiat între două persoane fizice sau între o persoană juridică şi una fizică, pentru a fi opozabil faţă de terţi, trebuie să îndeplinească una din următoarele cerințe: a) Dacă este încheiat între două persoane fizice:

– să fie autentificat la un notar public;

– să fie atestate părţile acestuia, conţinutul, semnătura şi data certă de către un avocat;

– să fie înregistrat la organele teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.). b) Dacă este încheiat între o persoană juridică şi una fizică trebuie să fie înregistrat în registrul societății, datat, ştampilat şi semnat de către părţi.

Precizări

Contractele de închiriere/subînchiriere sunt înregistrate la organele teritoriale ale A.N.A.F. la cererea proprietarului și nu a chiriașului, fiind necesară înscrierea numărului de înregistrare și a datei pe acestea.

Contractul de închiriere încheiat numai de unul dintre soţi, înainte sau în timpul căsătoriei, poate face dovada adresei de domiciliu/reședință atât pentru celălalt soţ, cât şi pentru copii minori, fără a fi necesar consimţământul proprietarului.

Contractul de comodat (folosinţă gratuită) încheiat între două persoane fizice sau între o persoană juridică şi una fizică, pentru a fi opozabil faţă de terţi, trebuie să îndeplinească una din următoarele cerințe: a) Dacă este încheiat între două persoane fizice:

– să fie autentificat la un notar public;

– să fie atestate părţile acestuia, conţinutul, semnătura şi data certă de către un avocat. b) Dacă este încheiat între o persoană juridică şi una fizică trebuie să fie înregistrat în registrul societății, datat, ştampilat şi semnat de către părţi.

c) Contractul de comodat (folosinţă gratuită) poate face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă numai pentru persoana menţionată în contract, întrucât aceasta nu poate permite unui terţ să folosească imobilul decât cu aprobarea prealabilă a comodantului.

Titlul de proprietate;

Contractul pentru construirea de locuinţe şi procesul-verbal de predare-primire/recepţie a locuinţei încheiat între o persoană fizică şi Întreprinderea de locuinţe/localuri sau Oficiul Judeţean pentru Construirea şi Vânzarea Locuinţelor ori Agenţia Naţională pentru Locuinţe etc
Autorizaţia de construire şi procesul-verbal de recepţie

Precizări

a) Procesul-verbal de recepţie trebuie să fie încheiat în prezenţa unui delegat al autorităţii administraţiei publice locale care a eliberat autorizaţia de construire a imobilului, ce va fi menţionat în conţinutul acestuia.

b) În lipsa procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, pentru proprietarul imobilului şi membrii familiei sale, dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face cu declaraţia pe propria răspundere a solicitantului actului de identitate, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică la care se atașează copia autorizației de construire.

c) Dacă actul de identitate este solicitat de către o terţă persoană care nu face parte din familia proprietarului, dovada adresei de domiciliu/reşedinţă se poate face cu:

– declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de autorizaţia de construire şi procesul-verbal de recepţie;

– un contract de închiriere/comodat încheiat în condiţiile stipulate la pct. 6-7.

Hotărârea judecătorească de constatare a dreptului de proprietate, în cazul unui imobil cumpărat în baza unui înscris sub semnătură privată (chitanţă de mână), dobândit prin uzucapiune, accesiune imobiliară, în urma revendicării, etc.

Actul/hotărârea judecătorească privind partajul bunurilor

– actul de partaj voluntar, autentificat la un notar public, în situaţia în care partajul se face prin buna învoială a părţilor;

– hotărârea judecătorească, definitivă şi irevocabilă/definitivă, în cazul în care părţile nu se învoiesc asupra bunurilor, iar partajul se face printr-o acţiune în instanţă.

Certificatul de moştenitor;

Actul de adjudecare a unui imobil la licitaţie;

Contractul de leasing imobiliar

– contractul de leasing poate face dovada titlului locativ pentru persoana care are calitate de locatar/utilizator, soţul/soţia şi copiii acestuia;

– în condițiile în care actul de identitate este solicitat de către o terță persoană se prezintă consimțământul reprezentantului societății de leasing care deține dreptul de proprietate asupra imobilului până la finalizarea leasingului.

Contractul de întreţinere autentificat la un notar public

– contractul de întreţinere face dovada adresei de domiciliu/reşedinţă doar în situaţia în care contravaloarea prestaţiei este reprezentată de un imobil cu destinaţie de locuinţă.

Actul de alipire sau dezlipire a unui imobil cu destinaţie de locuinţă, autentificat la un notar public;

Contractul de dare în plată a unui imobil cu destinaţie de locuinţă autentificat la un notar public;
Extrasul de carte funciară pentru informare

Extrasul de carte funciară este un document care reprezintă situația cadastral-juridică a unui imobil, la momentul emiterii acestuia, ce conține informații cu privire la suprafața imobilului și descrierea acestuia, la dreptul de proprietate și eventualele sarcini existente asupra acestuia, fiind identificate în activitatea specifică 3 modalităţi prin care proprietarul unui imobilul poate obţine extrasul CF, astfel:

– extrasul obţinut la ghişeul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.), care face dovada adresei de domiciliu/reședință, fără a fi necesară o altă formalitate;

– extrasul obţinut online prin intermediul aplicaţiei A.N.C.P.I., care face dovada adresei de domiciliu/reședință împreună cu rezultatul verificării listat de funcţionarul de evidenţă a persoanelor din aplicaţia de referinţă;

– extrasul obţinut de la notarul public, care face dovada adresei de domiciliu/reședință numai însoţit de certificatul de conformitate emis de acesta.

Legislaţia aferentă domeniului cărţii funciare nu prevede un termen expres de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru informare, context în care, precizăm că, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, extrasul trebuie să fie emis cu cel mult 30 zile înainte de data depunerii cererii.

Precizări:

a) Imobilul dobândit în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți este, de la data dobândirii lui, bun comunîn devălmășie a soților, nefiind astfel necesar consimțământul celuilalt soț în cazul în care în documentul cu care se face dovada proprietății este/sunt înscris/înscriși:

– numai unul dintre soți;

– numai unul dintre soți cu mențiunea că este căsătorit, fără a se preciza cu cine;

– numai unul dintre soți, cu mențiunea că este căsătorit, precizându-se şi cu cine;

– ambii soți. b) În situația în care imobilul este deținut în proprietate de mai multe persoane fizice, eliberarea actului de identitate uneia dintre acestea se poate face în baza actului de proprietate a imobilului, fără a fi necesară declaraţia celorlalţi coproprietari.

c) Nu constituie dovada adresei de domiciliu/reședință:

- antecontractul/promisiunea de vânzare-cumpărare;
- testamentul;
- certificatul de atestare fiscală;
- certificatul de nomenclatură stradală.

Declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de un act încheiat în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ [art. 28 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare]

Reglementările legale mai sus menţionate se aplică în situaţia în care solicitantul actului de identitate are domiciliul/reşedinţa într-un imobil aflat în proprietatea altei persoane fizice sau juridice.

Având în vedere faptul că dreptul de proprietate este garantat potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituţia României, republicată, legiuitorul a reglementat la art. 28 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, obligativitatea exprimării consimţământului găzduitorului pentru primirea în spaţiu a unei terţe persoane şi a prezentării documentului care face dovada titlului locativ.

Declarația de primire în spaţiu trebuie să fie dată de către găzduitor, personal sau prin mandatar.

În situaţia în care găzduitorul se prezintă la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, declaraţia se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezenţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor.

Dacă găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, declaraţia poate fi dată în faţa poliţistului de siguranţă publică, a notarului public din ţară/străinătate ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României, situație în care aceasta se prezintă de solicitant odată cu depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate.

În cazul în care persoana ce urmează să dea declaraţia de primire în spaţiu a unei terţe persoane este căsătorită se va proceda astfel:

– dacă imobilul a fost notat în cartea funciară ca locuinţă a familiei este necesar ca ambii soţi să-şi exprime consimţământul de primire în spaţiu a unei terţe persoane;

– în cazul în care imobilul nu a fost notat în cartea funciară ca locuinţă a familiei declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată de către soțul proprietar sau de oricare dintre soții coproprietari.

Dacă imobilul este deținut în coproprietate de două sau mai multe persoane fizice, oricare dintre coproprietari poate prezenta actul de proprietate şi îşi poate exprima consimțământul de primire în spațiu a unei terțe persoane cu excepția situației în care, în cartea funciară există mențiuni referitoare la faptul că imobilul în cauză se află în litigiu, când este necesar consimțământul tuturor coproprietarilor.

În situaţia în care imobilul este deţinut în proprietate de un minor lipsit de capacitate de exerciţiu, declaraţia de consimţământ pentru primirea în spaţiul de locuit a unuia dintre părinţi se dă de către celălalt părinte, în calitate de reprezentant legal al acestuia, iar în cazul unei terţe persoane de către unul dintre părinţi. Dacă autoritatea părintească este exercitată numai de unul din părinți, pentru stabilirea domiciliului/reşedinţei acestuia este necesar ca instanţa de tutelă să numească un curator special care să dea declaraţia de primire în spațiu.

În cazul cetățenilor care locuiesc într-un imobil deţinut în proprietate de o persoană juridică (alta decât instituţiile de ocrotire/centrele de servicii sociale sau centrele educative prevăzute la art. 34 din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), dovada adresei de domiciliu se poate face cu declarația de primire în spațiu a reprezentantului societății (acesta trebuie să prezinte un document ce îl îndreptăţeşte să-şi exprime consimţământul) sau cu documentul emis de adunarea generală a asociaţilor, de consiliul de administraţie ori de asociatul unic și cu unul dintre actele privind titlu locativ enumerate.

Dacă se solicită înscrierea în actul de identitate a domiciliului/reşedinţei la adresa unei construcţii aparţinând unei/unui mănăstiri/aşezământ de cult persoana în cauză trebuie să prezinte unul dintre actele privind titlu locativ enunțate în prezenta îndrumare, însoţit de un document/declarația din care să rezulte consimțământul de primire în spațiu, înregistrat/ă, datat/ă, semnat/ă şi ştampilat/ă de reprezentantul aşezământului în cauză.

Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului actului de identitate, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil, faptul că persoana în cauză locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute de lege. Pentru minorii şi persoanele fizice puse sub interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali [art. 28 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare].

Normele legale mai sus enunţate se aplică atunci când actul de identitate este solicitat de către o persoană care, în ceea ce privește dreptul de proprietate al imobilului în care locuiește, se află într-o altă situație decât cele reglementate de art. 28 alin. (1) lit. a) și b) din O.U.G. nr.97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Este de menţionat că legiuitorul stipulează, în mod clar, la art. 28 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, faptul că declaraţia pe propria răspundere a solicitantului trebuie să fie dată în faţa lucrătorului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, iar poliţistul de ordine publică să certifice existenţa unui imobil şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată.

Astfel, cererea pentru eliberarea unui act de identitate în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr.97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se soluționează pe bază de procură specială, autentificată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, întrucât persoana nu se află în ţară pentru a da declaraţia în faţa lucrătorului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, iar poliţistul nu poate certifica faptul că aceasta locuieşte efectiv la adresa imobilului vizat.

Situații:

– imobilul a fost cumpărat în baza unui înscris sub semnătură privată (chitanţă de mână) care nu a fost autentificat la un birou notarial sau nu s-a solicitat instanţei recunoaşterea dreptului de proprietate; în astfel de situaţii, solicitantul trebuie să ataşeze la cerere, în fotocopie chitanța de mână;

– proprietarul imobilului este decedat şi nu a fost dezbătută succesiunea; în astfel de situaţii, solicitantul trebuie să ataşeze la cerere, în fotocopie, actul care face dovada că persoana decedată a deţinut acel imobil și documentul din care să rezulte gradul de rudenie. În situația în care din documentele prezentate nu se poate stabili că solicitantul este posibilul succesor, se solicită un certificat care atestă calitatea de succesor, emis de un notar public.

Precizări

Declarația pe proprie răspundere împreună cu verificarea în teren nu constituie dovada adresei de domiciliu/reședință în situația în care solicitantul actului de identitate:

– are calitatea de proprietar sau locatar/comodatar al imobilului unde are domiciliul/reședința şi nu mai deține originalul documentului cu care poate face dovada acestei calități;

– declară că are domiciliul/reședința într-un imobil care este proprietatea altei persoane, iar aceasta este plecată în altă localitate din țară sau în străinătate.

Dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. c) trebuie coroborate cu celelalte prevederi legale aplicabile domeniului evidenţei persoanelor, astfel încât este necesară cunoaşterea situaţiei juridice a imobilului la data eliberării actului de identitate. Documentul eliberat de primării (adeverinţa) din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol [art. 28 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare]

În considerarea prevederilor legale enunţate, raportat la activitatea practică în domeniul eliberării actelor de identitate, adeverinţa în cauză:

– se poate prezenta atât pentru imobilele din mediul rural cât și pentru cele din urban;

– se reține, în original, la cererea solicitantului;

– trebuie să fie eliberată cu cel mult 30 zile înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate;

– trebuie să fie însoțită de declarația de primire în spațiu a titularului imobilului dacă solicitantul actului de identitate este o terță persoană.

Eliberarea adeverinţei nu trebuie condiționată de plata unor sume de bani datorate primăriei sau a cuantumului unor amenzi.

3. În situația persoanei care solicită să fie pusă în legalitate potrivit dispozițiilor art. 73 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Anexa la H.G. nr. 1375/2006.
Activitatea de identificare a unei persoane din categoria celor lipsite de adăpost se realizează de către polițistii de ordine publică și se materializează în documente întocmite în acest sens (proces-verbal, raport, notă de verificare etc.), astfel:
– în situația în care solicitantul actului de identitate se prezintă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor însoțit de un polițist, acesta din urmă trebuie să prezinte unul dintre documentele enunțate mai sus din care să rezulte localitatea/sectorul municipiului București unde a fost identificată persoana, care va fi anexat la cererea pentru eliberarea cărții de identitate provizorii
– dacă solicitantul actului de identitate se prezintă singur sau însoțit de o persoană din cadrul unei instituții cu atribuții în domeniul protecției sociale, personalul cu atribuții pe linia evidenței persoanelor trebuie să solicite, pe bază de adresă, unității de poliție din localitatea/sectorul municipiului București pe raza căreia funcționează serviciul public comunitar în cauză, identificarea persoanei potrivit legii. Aspecte finale

Documentele enumerate nu sunt limitative și trebuie avut în vedere ca acestea să vizeze un imobil tip locuință.

MODEL ADEVERINȚĂ DE ROL AGRICOL

Model adeverinta rol agricol